Schimbarile abrupte de clima

Schimbările de climă se referă nu numai la creşterea sau scăderea temperaturii dar şi la alterarea traiectorilor furtunilor, frecvenţei inundaţiilor sau a secetelor. Pe baza datelor paleoclimatice ştim că în trecut clima s-a schimbat mult mai repede decât în ultimii 200 de ani, câteodată chiar foarte abrupt (în câteva decenii). Aceasta s-ar putea întâmpla şi în viitorul apropiat datorită creşterii concentraţiei gazelor de seră (mai mult despre asta in urmatorul comentariu).

Un interval recent (la scară geologică) în care au existat schimbări abrupte de climă a fost între 12800 şi 11600 de ani în urmă (acest interval se numeşte Younger Dryas) când o mare parte din clima emisferei nordice era caracterizată de temperaturi foarte scăzute şi vânturi reci şi uscate.  Schimbările de climă din ultimii 10000 de ani au fost mai nuanţate, însă chiar şi acestea au fost suficient de abrupte sau de intense pentru a provoca dispariţia unor civilizaţii renumite. De exemplu, o secetă care a durat câteva decenii a determinat în parte colapsul civilizaţiei mayaşe clasice în secolul al IX-lea.

La rândul său Imperiul Akkadian a fost afectat de schimbări bruşte de climă care au dus în cele din urmă la prăbuşirea acestuia în jurul anului 4170 înainte de prezent. Un indiciu în acest sens îl reprezintă depozitele geologice care acoperă ruinele akkadiene care sunt formate dintr-un metru de sedimente eoliene, sugerând o trecere bruscă la condiţii mai aride. Colapsul social al imperiului s-a produs cu toate că akkadieni au implementat folosirea depozitelor de grâne şi foloseau în mod eficient sistemele de irigaţii pentru a se proteja de variaţiile interanuale ale precipitaţiilor, o avertizare de care noi trebuie sa tinem cont.

Imperiul Akkadian
Imperiul Akkadian

Vă întrebaţi desigur care sunt cauzele unor astfel de schimbări bruşte de climă. Acestea se produc atunci când sistemul climatic este împins peste un anumit prag de către un eveniment brusc, cum ar fi o explozie vulcanică masivă, sau prin acumularea în timp a unor forţe care determină la un moment dat trecerea de la o stare la alta. Imaginaţi-vă de exemplu un om aflat într-o barca care se înclină tot mai mult într-o parte până ce în cele din urmă barca se răstoarnă. Cu cât forţarea sistemului este mai rapidă cu atât creşte probabilitatea ca sistemul climatic să răspundă în mod rapid la aceste schimbări.

Naţional Research Council subliniază câteva din cauzele posibile ale schimbărilor abrupte de climă din viitor:

  • Schimbările în circulaţia curenţilor oceanici: curenţii oceanici au o importantă foarte mare pentru clima Terrei pentru că pot transporta cantităţi uriaşe de căldură dintr-o parte a planetei în alta. De exemplu schimbarea curenţilor oceanici în Atlanticul de Nord este principalul motiv invocat pentru a explica Younger Dryas-ul când temperaturile in Groenlanda erau cu 15 grade Celsius mai scazute decât astazi iar in Marea Britanie cu 5 grade mai joase. Aceasta s-a întâmplat datorită unor infuzii masive de apă dulce în Atlanticul de Nord rezultând într-o încetinire drastică a curenţilor oceanici din această zonă care aduceau caldura din zona tropicala.
Circulatia termohalina
Circulatia termohalina
  • Schimbări în criosferă: Cu cât banchiza de gheaţă se întinde pe o suprafaţă mai mare cu atât creşte cantitatea de energie reflectată de Pământ în spaţiu (albedo), ducând la răcirea climei. Banchiza de gheaţă izolează de asemenea atmosfera de apele relativ calde ale oceanului permiţând temperaturilor din timpul iernii să scadă foarte mult şi reducand umiditatatea în atmosferă. La rândul lor gheţarii tereştrii pot determina schimbări abrupte de clima prin topirea lor care poate aftecta nivelul mării şi circulaţia atmosferica.
Ghetar in Patagonia
Gheţar in Patagonia
  • Schimbări în albedoul continentelor: Capacitatea de reflexie a radiaţiei solare se poate schimba dramatic. Zăpada proaspătă şi gheaţa reflectă~ 90% din radiaţia solară în timp ce pădurile dese pot absorbi ~ 90%.  Schimbările în caracteristicile suprafeţei continentelor pot de asemenea să afecteze formarea norilor, precipitaţiile, sau cantitatea de apa care ajunge în ocean.
  • Factori externi: Schimbările în orbita Pământului (prezentate pe scurt aici) afectează cantitatea şi distribuţia energiei solare la fel ca şi schimbările în activitatea solară sau efectele vântului solar. De exemplu deşertificarea Saharei în timpul Holocenului este legată de variaţii ale orbitei Pământului în jurul soarelui.

Toti acesti factori au capacitatea de a afecta societatea umana si pot produce dezastre majore. De exemplu, ridicarea brusca nivelului marii va inunda zonele de coasta unde densitatea populatiei este foarte mare iar schimbari semnificative ale frecventei sau intensitatii secetelor pot distruge sistemele agricole si forestiere.

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to FurlAdd to Newsvine

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s