Scepticii si incalzirea globala

Desi dupa publicarea ultimului raport IPCC si acordarea premiului Nobel sunt din ce in ce mai putin oameni care neaga incalzirea climei, scepticii apar uneori in presa electronica romaneasca (cu precadere la sectiunea comentarii) sau in diverse forumuri de discutii. Un astfel de exemplu este comentariul la un articol de pe hotnews.ro al asa numitului domn goe. Aceasta opinie, intitulata "stiinta sau religie",  face referire la un pseudo-documentar mult indragit de sceptici: The Great Global Warming Swindle si invoca rolul activitatii solare pentru a explica incalzirea climei.

The Great Global Warming Swindle este notoriu pentru manipularea fatisa a datelor si a interviurilor luate oamenilor de stiinta. De exemplu, unul din profesorii intervievati este Carl Wunsch de la MIT, care ulterior difuzarii documentarului a adresat o scrisoare de protest atat realizatorilor documentarului cat si catre echivalentul din UK al CNA-ului.  Iata doar un scurt extras din scrisoarea dansului (cu scuzele de rigoare celor care nu inteleg limba engleza):

"What we now have is an out-and-out propaganda piece, in which there is not even a gesture toward balance or explanation of why many of the extended inferences drawn in the film are not widely accepted by the scientific community. There are so many examples, it’s hard to know where to begin, so I will cite only one: a speaker asserts, as is true, that carbon dioxide is only a small fraction of the atmospheric mass. The viewer is left to infer that means it couldn’t really matter. But even a beginning meteorology student could tell you that the relative masses of gases are irrelevant to their effects on radiative balance. A director not intending to produce pure propaganda would have tried to eliminate that piece of disinformation.

An example where my own discussion was grossly distorted by context: I am shown explaining that a warming ocean could expel more carbon dioxide than it absorbs – thus exacerbating the greenhouse gas buildup in the atmosphere and hence worrisome. It was used in the film, through its context, to imply that CO2 is all natural, coming from the ocean, and that therefore the human element is irrelevant. This use of my remarks, which are literally what I said, comes close to fraud."

O alta scrisoare de protest semnata de 37 de specialisti renumiti se poate citi aici.

Unul din argumentele vehiculate in documentar este ca in secolul XX schimbarile CO2-ului nu corespund cu schimbarile de temperatura si se da ca exemplu perioada dintre 1940 si 1980. In aceste patru decenii temperatura a  scazut desi concentratia in atmosfera a CO2-ului a crescut, prin urmare si concluzia lor ca CO2-ul nu poate cauza incalzirea climei. Pe langa faptul ca graficul prezentat in documentar a fost manipulat ca discrepantele sa apara mai mari ca in realitate, autorii omit sa mentioneze ca scaderea temperaturii a fost convingator explicata de numeroase studii care au conchis ca racirea a fost cauzata de poluarea atmosferei cu particule de sulfati care au blocat o parte din radiatia solara. Toate modelele climatice actuale reproduc acest fenomen foarte usor.

Iata aici, de exemplu, o figura care compara rezultatele unui model climatic cu observatiile (din Meehl, et al. (2004). "Combinations of Natural and Anthropogenic Forcings in Twentieth-Century Climate". Journal of Climate 17: 3721-3727):

In documentar se sugereaza, de asemenea, ca schimbarile climatice recente se datoreaza activitatii solare. Una dintre explicatiile cele mai populare printre sceptici e ca schimbarile campului magnetic interplanetar cauzate de variatiile in activitatea solara afecteaza cantitatea de praf cosmic care intra in atmosfera. Particulele cosmice servesc mai apoi ca nuclei de condensare in procesul de formare a norilor iar incalzirea climei e explicata printr-o presupusa micsorare recenta a fluxului de particule cosmice (adica se formeaza mai putini nori).

Sunt doua probleme cruciale cu aceasta teorie:

  • 1. nu exista nicaieri dovada vreunei tendinte (trend) anume (cu atat mai mult de scadere) in fluxul de praf cosmic.
  • 2. nu exista, deocamdata, nici o teorie care sa demonstreze clar o legatura intre particulele cosmice, formarea norilor si schimbarea temperaturii (legatura dintre nori si clima este una dintre cele mai mari necunoscute in studiile climatice pentru ca efectul lor asupra climei depinde de o multime de factori greu de studiat, cum ar fi altitudinea, tipul sau marimea nucleilor de condensare).

Un alt argument adus de sceptici este ca de fapt in Evul Mediu temperaturile au fost chiar mai ridicate decat astazi fara ca sa existe emisii semnificative de gaze de sera.  Se dau ca exemple vinurile produse in Marea Britanie  in aceasta perioada (lasand sa se inteleaga ca astazi nu se poate cultiva vita de vie in MB)  sau colonizarea unor parti din Islanda si Groenlanda aproximativ cu 1000 de ani in urma.

Cum se explica si in acest articol, in MB vita de vie a fost cultivata in continuu din vremurile medievale pana in prezent, astazi fiind inregistrate ~350 de podgorii fata de 52 in 1086 A.D., iar Groenlanda a fost colonizata de un mic grup venit din Islanda din motive politice si economice si nu pentru ca sudul Groenlandei era extrem de ospitalier in acea perioada. Mai mult, in limita marjelor de eroare, nu se poate spune fara echivoc ca la scara globala temperatura ar fi fost mai ridicata in Evul Mediu decat in prezent (o discutie mai lunga despre asta  va urma intr-un post despre Perioada Medievala Calda).

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to FurlAdd to Newsvine

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Scepticii si incalzirea globala&8221;

  1. unul din argumentele comune ale climato-scepticilor este ăla: „care încălzire globală, uite ce iarnă geroasă avem”, sau „halal încălzire, uite că ninge în Willamette Valley în Martie” (chiar ninge 🙂 ). Eu încerc să le spun că încălzire globală nu înseamna creştere constantă a temperaturii ci mai ales perturbări climaterice care duc şi la ierni mai geroase sau ninsoare în martie (plus, diferenţa dintre „vreme” şi „climă”).
    Cred că ar fi interesantă o discuţie pe tema asta

    1. Pai da tapire! Uite si pe mine m-a nins astazi in drum spre scoala si se stie ca aici in Corvallis ninge foarte rar (iar in martie exceptional de rar). Deci, unde e incalzirea globala, vor intreba scepticii. Cum ziceai si tu, trebuie sa facem diferenta dintre vreme (fenomenele meteorologice de zi cu zi) si clima (media parametrilor climatici in cateva decenii). Cand se vorbeste de schimbarile climatice, nu inseamna ca anul viitor va fi neaparat mai cald decat anul asta, dar cel mai probabil va fi ceva diferit (adesea mai cald) decat in deceniile precedente (in general se ia ca referinta perioada dintre 1960 si 1990).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s