Cercetarea in Romania

Unul din criteriile care stau, in opinia mea, la baza clasificarii unor societati avansate il constituie proportia din PIB pe care o tara o acorda cercetarii si inovatiei.  In conditiile crizei economice mondiale din prezent majoritatea tarilor avansate au acordat un buget mai mare pentru stiintele exacte si cercetare. Desi contra-intuitiv, motivul este simplu: investitia in cunoastere este singura care asigura progresul pe termen lung al economiiilor occidentale.  Adevarul e ca in curand Romania nu va mai fi atractiva pt companiile mari deoarece forta de munca nu va mai fi atat de ieftina. In momentul in care , de exemplu, Renault va considera ca e mai ieftin sa produca si sa exporte Dacii in China o va face fara nici un fel de consideratie pt economia romaneasca, la fel cum a facut si Nokia cand si-a mutat catrafusele din Germania. In timp ce Marea Britanie sau SUA au avut clarviziunea de a investi in cercetare, in Romania exact opusul s-a intamplat: bugetul pt cercetare s-a redus la sub 1% din PIB (in timp ce in SUA e cel putin 3% din PIB). Rezulatele se vad: economia romana e mediocra, sustinuta predominant de comert si nu de productie sau inovatie iar Romania nu are absolut nici o institutie de invatamant superior in primele 500 din lume!

Schimbarile abrupte de clima

Schimbările de climă se referă nu numai la creşterea sau scăderea temperaturii dar şi la alterarea traiectorilor furtunilor, frecvenţei inundaţiilor sau a secetelor. Pe baza datelor paleoclimatice ştim că în trecut clima s-a schimbat mult mai repede decât în ultimii 200 de ani, câteodată chiar foarte abrupt (în câteva decenii). Aceasta s-ar putea întâmpla şi în viitorul apropiat datorită creşterii concentraţiei gazelor de seră (mai mult despre asta in urmatorul comentariu).

Un interval recent (la scară geologică) în care au existat schimbări abrupte de climă a fost între 12800 şi 11600 de ani în urmă (acest interval se numeşte Younger Dryas) când o mare parte din clima emisferei nordice era caracterizată de temperaturi foarte scăzute şi vânturi reci şi uscate.  Schimbările de climă din ultimii 10000 de ani au fost mai nuanţate, însă chiar şi acestea au fost suficient de abrupte sau de intense pentru a provoca dispariţia unor civilizaţii renumite. De exemplu, o secetă care a durat câteva decenii a determinat în parte colapsul civilizaţiei mayaşe clasice în secolul al IX-lea.

In timpul unei vizite la asezarea mayasa din Tulum, Mexic

La rândul său Imperiul Akkadian a fost afectat de schimbări bruşte de climă care au dus în cele din urmă la prăbuşirea acestuia în jurul anului 4170 înainte de prezent. Un indiciu în acest sens îl reprezintă depozitele geologice care acoperă ruinele akkadiene care sunt formate dintr-un metru de sedimente eoliene, sugerând o trecere bruscă la condiţii mai aride. Colapsul social al imperiului s-a produs cu toate că akkadieni au implementat folosirea depozitelor de grâne şi foloseau în mod eficient sistemele de irigaţii pentru a se proteja de variaţiile interanuale ale precipitaţiilor, o avertizare de care noi trebuie sa tinem cont.

Se credea oare in anii 70 ca o glaciatiune este iminenta?

Unul din miturile des vehiculate de scepticii încălzirii globale este că în anii 70 era un consens ştiinţific faptul că vom intra rapid într-o nouă eră glaciară în următorii 100-200 de ani. Din moment ce aceasta nu s-a întâmplat încă, ba mai mult, temperaturile au crescut, trebuie să privim şi consensul actual asupra încălzirii globale exprimat de IPCC cu mult scepticism. Susţinătorii acestei idei au însă mari probleme în a documenta aşa-zisul consens pentru că au fost foarte puţine articole ştiinţifice în anii 70 care să susţină iminenţa unei ere glaciare.  Dacă aveţi cumva cunoştinţă de asemenea articole va rog să mi le trimiteţi şi mie. Desigur, aşa cum se întâmplă şi acum, ziarele în goana lor după senzaţional au fost cele care au exagerat informaţiile prezentate în jurnalele de specialitate dând impresia unei iminente ere glaciare.

Incalzirea globala si Cretacicul

Sper că v-am convins în comentariile precedente că asocierea Perioadei Medievale Calde cu încălzirea climei din prezent nu este foarte utilă.  Aici voi analiza pe scurt dacă situaţia climatică din timpul Cretacicului poate fi folosită ca analog pentru evoluţia viitoare a climei.

În opinia mea exemplul Cretacicului funcţionează împotriva scepticilor încălzirii globale pentru că temperaturile erau mai ridicate tocmai datorită concentraţiei ridicate a gazelor de seră, confirmând rolul important al CO₂-ului în încălzirea climei. Prin urmare, logica acestui arument al scepticilor imi scapă.

In plus, sunt trei diferente colosale intre Cretacic şi prezent:

• 1. Configuraţia continentelor in Cretacic era radical diferită, aşa cum se poate vedea şi în figura de mai jos. Aranjarea continentelor este importantă pentru sistemul climatic deoarece controlează în mare măsură circulaţia curenţilor oceanici care distribuie o cantitate importantă de energie solară în jurul globului.
• 2. Nivelul eustatic al oceanelor era după estimările cele mai conservatoare cu ~ 100 metri mai ridicat decât astăzi.
• 3. In Cretacic energia primită de la soare era mult mai redusă

Prin urmare, o comparaţie directă între Cretacic şi evolutia viitoare a climei este foarte dificilă dacă nu chiar inutilă (asta dacă nu cumva în următorii 100 de ani continentele se vor muta într-o poziţie asemănătoare cu situaţia de acum 65 de milioane de ani iar energia primită de la soare se va modifica semnificativ ).

Configuratia continentelor in timpul Cretacicului. Autorul imaginii: Dr. Ron Blakey - http://jan.ucc.nau.edu/~rcb7/.

Un film despre incalzirea medievala

Alan Mix  mi-a atras atenţia asupra unui  filmuleţ pe youtube (în limba engleză) care are câteva detalii în plus (faţă de comentariul meu precedent) referitoare la Perioada Medievală Caldă. Vizionare placută.

Incalzirea globala si Perioada Medievala Calda

Intr-un articol din Cotidianul intitulat “Cine e de vină pentru încălzirea globală” se prezintă opiniile celor care cred că înclăzirea climei este cauzată de oameni şi celor care spun că societatea umană nu are nimic de a face cu schimbările climei. Câteva dintre argumentele scepticilor români sunt:

• 1. în aşa numita Perioadă Medievală Caldă (PMC) temperatura ar fi fost mai ridicată cu 1 grad Celsius relativ la prezent (adica, situatia din prezent nu e deloc anormala).
• 2. în Mezozoic (~251-65 miloane de ani în urmă) temperaturile erau cu 5-10 grade mai ridicate decât în prezent.
• 3. în perioada dintre sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi anii 70 oamenii de ştiinţă erau îngrijoraţi că intrăm într-o nouă eră glaciară însă un grup de cercetători, în scopul de a linişti populaţia, a scos o nouă teorie prezicând încălzirea climei datorită activităţilor industriale.

Am să mă opresc aici doar la puncul 1, urmând ca în viitor să revin cu comentarii la punctele 2 şi 3.

Scepticii si incalzirea globala

Desi dupa publicarea ultimului raport IPCC si acordarea premiului Nobel sunt din ce in ce mai putin oameni care neaga incalzirea climei, scepticii apar uneori in presa electronica romaneasca (cu precadere la sectiunea comentarii) sau in diverse forumuri de discutii. Un astfel de exemplu este comentariul la un articol de pe hotnews.ro al asa numitului domn goe. Aceasta opinie, intitulata "stiinta sau religie",  face referire la un pseudo-documentar mult indragit de sceptici: The Great Global Warming Swindle si invoca rolul activitatii solare pentru a explica incalzirea climei.

The Great Global Warming Swindle este notoriu pentru manipularea fatisa a datelor si a interviurilor luate oamenilor de stiinta. De exemplu, unul din profesorii intervievati este Carl Wunsch de la MIT, care ulterior difuzarii documentarului a adresat o scrisoare de protest atat realizatorilor documentarului cat si catre echivalentul din UK al CNA-ului.  Iata doar un scurt extras din scrisoarea dansului (cu scuzele de rigoare celor care nu inteleg limba engleza):

Sunt perioadele calde din trecut un analog pentru viitor?

Una din perioadele geologice care ar putea folosi ca un analog pentru clima viitorului ar putea fi intervalul de timp dintre Paleocen si Eocen (Paleocene-Eocene Thermal Maximum (PETM) in literatura de limba engleza) cand temperatura globala a fost cea mai ridicata din ultimii 60 de milioane de ani. In aceasta perioada izotopii de carbon ai organismelor marine au scazut simtitor, indicand o pertubare a ciclului carbonului in natura. Combinat cu cresterea aciditatii oceanelor, aceasta ne sugereaza ca sute de mii de tone de carbon ar fi putut fi eliberate in atmosfera in timpul PETM.

Este interesat de mentionat ca pe baza datelor disponibile pana in prezent se pare ca incalzirea globala a planetei in timpul PETM a inceput cu cateva mii de ani inaintea eliberarii masive de carbon iar multi autori sunt de parere ca exista o legatura intre aceasta incalzire initiala si expulzarea de carbon. Printre mecanismele invocate in explicarea initierii incalzirii globale sunt eliberarea masiva de metan provenit din activitatea hidrotermala sau din imense alunecari de teren submarine.

Efecte reale ale incalzirii globale in Alaska

Multe din dezbaterile in jurul incalzirii globale se rezuma la mediul academic si uitam adeseori ca sunt comunitati in jurul globului care sunt afectate in viata de zi cu zi de incalzirea climei. Intr-un seminar prezentat astazi la Oregon State University, prominentul avocat Steve Ssussman mi-a atras atentia asupra unui sat de eskimosi din Alaska (pe nume Kivalina) care a dat in judecata mai multe companii energetice pentru a obtine banii necesari mutarii satului (aflat acum pe o mic insula) intr-o locatie mai ferita de furtuni. Problema in Kivalina e ca reducerea suprafetei acoperite de gheata (sea ice) datorita incalzirii globale permite furtunilor sa se apropie mai mult de coasta si sa contribuie la o eroziune accelerata a tarmului.

Puteti urmari mai jos un scurt film documentar in limba engleza care arata problemele cu care se confrunta oamenii din Kivalina.

In viitor nivelul marii ar putea fi mai ridicat decat se credea pana acum

Unul din efectele anticipate ale incalzirii globale ar putea fi topirea calotei glaciare din vestul Antarcticii, iar un studiu publicat recent in revista Science sugereaza ca aceasta va cauza in unele regiuni o ridicare semnificativa a nivelului marii.

Calota glaciara din vestul Antarcticii contine suficienta apa pentru a ridica global nivelului marii cu circa 5 metri, insa in unele zone, cum ar fi coasta de est a SUA (inclusiv Washington D.C.) nivelul marii ar putea ajunge aproape la 6.5 m iar multe zone de coasta vor fi devastate (o mare parte din sudul Floridei, de exemplu, va disparea).

Aceste estimari sunt mai mari decata cele publicate de IPCC (~5 metri), insa noul studiu publicat in Science ia in considerare cateva forte care au fost pana acum ignorate: gravitatia, schimbarile in axa de rotatie a Pamantului si relaxarea elastica a crustei dupa topirea calotei glaciare. Volumul de gheata din Antarctica de vest (~25 de milioane metri cubi) este suficient de mare pentru a exercita o forta gravitationala care trage apa oceanului  inspre aceasta zona. Mai mult, dupa ce gheata se va topi, crusta  se va relaxa elastic iar axa de rotatie a Pamantului se va schimba cu ~0.5 km ceea ce va afecta nivelul marii in diferite zone. Daca se iau in considerare toti acesti factori, nivelul marii langa Antarctica va scadea, iar in multe alte zone, cu precadere in emisfera nordica, nivelul marii va creste mai mult decat se anticipase (pentru Europa nivelul marii va fi cu ~5 metri mai ridicat).